Tulburare de anxietate sociala: Ce este si cum poate fi depasita

Este firesc sa resimti stari de neliniste sau agitatie in unele situatii sociale precum intalnirea persoanelor noi sau sustinerea unui interviu intr-un mediu profesional. Atunci cand interactiunile devin o sursa constanta de anxietate sau jena, indiferent de contextul social, este posibil sa te confrunti cu tulburare de anxietate sociala. Acest tip de tulburare apare, in majoritatea cazurilor, in perioada adolescentei sau la inceputul varstei adulte.

Conform studiilor, tulburarea de anxietate sociala se intalneste in proportie de 7-12% la oamenii din intreaga lume si poate avea un impact semnificativ asupra activitatilor zilnice.

Descopera in cele ce urmeaza este tulburarea de anxietate sociala, care sunt cauzele, cum se manifesta, dar si optiuni de tratament pentru a-ti depasi starile de neliniste care apar in context sociale.

Tulburarea de anxietate sociala sau fobia sociala se manifesta prin frica intensa de a interactiona cu persoane in diverse contexte sociale, avand la baza teama de a nu fi evaluat negativ sau a nu fi considerat anxios, plictisitor sau dezagreabil. 

Tulburarea de anxietate sociala are la baza o frica excesiva sau irationala, recunoscuta si de catre pacienti, insa poate aparea spontan, chiar daca exista intentia de a fi depasita o astfel de situatie. Pentru o persoana care sufera de anxietate sociala, interactiunile devin dificile si afecteaza semnificativ capacitatea acestuia de a-si crea noi conexiuni sau de a se angaja la un nou loc de munca. 

In cazul copiilor, tulburarea de anxietate sociala se poate manifesta prin comportamente de izolare, de evitare a locurilor de joaca sau mersul la gradinita, precum si crize de plans insotite de stari de agitatie. 

Netratata, fobia sociala poate domina viata unei persoane, atat din punct de vedere emotional, cat si fizic. Aceasta afectiune poate afecta modul de perceptie a realitatii si poate cauza complicatii si tulburari de comportament precum consum de alcool sau de substante psihoactive pentru a face fata anxietatii, administrarea excesiva de medicamente pentru ameliorarea simptomelor, depresie, izolare fata de parinti sau grup de prieteni si dificultatea de a mentine relatiile cu ceilalti. 

Tulburarea de anxietate sociala poate fi declansata de:

• Factori individuali precum predispozitie genetica sau biologica
• Influente parentale
• Evenimente sociale traumatizante
• Amigdala hiperactiva care afecteaza raspunsul creierului asupra fricii si conduce la anxietate in situatii sociale

Anxietatea sociala apare, de regula, in ultimii ani de copilarie. Persoanele de sex feminin sunt mai predispuse in a dezvolta fobia sociala decat persoanele de sex masculin, din cauza presiunilor sociale sau a normelor culturale. Exista anumiti factori de risc care pot duce la declansarea tulburarilor de anxietate in contexte sociale si anume:

• Copiii care sunt respinsi, tachinati sau umiliti in cadrul conflictelor familiale sau scolare
• Temperamentul timid, inchis sau retras 
• Aspectul fizic sau unele boli care atrag atentia celor din jur precum desfigurarea fetei sau tremorul specific bolii Parkinson care poate duce la sentimente de nesiguranta si, implicit, la anxietate sociala

Emotiile resimtite in situatii sociale atunci cand sustii un examen oral sau vorbitul in public, sunt reactii firesti care ajuta la depasirea limitelor si autocunoastere. In cazul tulburarii de anxietate sociale, orice interactiune poate fi o sursa de disconfort si neliniste, generand frica, comportamente de evitare si sentimente de inferioritate. 

Printre cele mai frecvente manifestari si simptome ale fobiei sociale se afla:

• Frica de a fi criticat si judecat de catre oamenii din jur
• Ingrijorari excesive legate de cum este perceput
• Frica de interactionare cu persoanele noi
• Manifestari fizice cauzate de anxietate precum roseata, transpiratii, tremuraturi
• Evitarea evenimentelor sociale sau a situatiilor in care pacientul poate fi pus in centrul atentiei
• Stima de sine scazuta
• Ganduri suicidale
• Depresie 
• Abuz de alcool 

Tulburarea de anxietate sociala poate avea consecinte negative asupra calitatii vietii, de aceea este important sa mergi la medicul de familie pentru a discuta cu acesta despre recomandarea unui psihoterapeut, Poti cere medicului de familie realizarea unora analize pentru a se asigura ca nu este vorba de o problema fizica cu simptome similare ca tulburarea de anxietate sociala. Deficitul de vitamine sau minerale pot provoca stari de anxietate sau neliniste precum deficitul de magneziu, complexul de B-uri sau vitamina D.

Una dintre cele mai eficiente metode de tratament este terapia cognitiv-comportamentala care se axeaza pe rezolvarea problemelor si ameliorarea simptomelor. Interactiunea cu un psihoterapeut si urmarea componentelor terapiei ajuta pacientul sa isi schimbe perceptia asupra interactiunilor sociale, in timp ce isi modifica semnificativ gandurile negative cu unele functionale si sanatoase. 

Terapia expunerii este o alta modalitate pentru a depasi temerile si fricile in interactiunile cu ceilalti, in care pacientul se expune, constient, la contexte si situatii sociale care ii pot provoca tulburari de anxietate. Aceasta metoda de terapie se realizeaza dupa simularea in cabinet, alaturi de psihoterapeut, a posibilelor contexte sociale astfel incat pacientul sa se poate confrunta ulterior cu ele in realitate.

Daca metodele de tratament ce includ psihoterapia nu dau rezultate, medicul poate recomanda administrarea unui tratament medicamentos pentru diminuarea simptomelor si a starilor de anxietate, urmand ca medicul sa discute cu pacientul atat despre avantajele tratamentului, cat si dezavantajele care pot aparea ca reactii adverse precum insomnii, crestere in greutate sau lipsa apetitului sexual.

Desi majoritatea starilor de anxietate sau de fobie sunt dificil de prevenit, pot fi considerabil ameliorate daca se iau masuri rapid si adecvat din punct de vedere psihologic sau psihoterapeutic, in urma unui eveniment traumatizant sau a debutului simptomelor specifice tulburarii. 

Daca te confrunti cu stari de anxietate, neliniste sau fobie din punct de vedere social, poti adopta cateva reguli generale pentru mentinerea sanatatatii psihice care constau in alegerea unui stil de viata sanatos din punct de vedere al miscarii fizice, activitatilor zilnice si alimentatiei. Iata cateva dintre acestea:

• Miscarea fizica regulata stimuleaza secretia de dopamina in organism, hormon responsabil pentru mentinerea starii de bine psihica si emotionala. Mersul de jos, alergatul usor, inotul, drumetiile in natura sau yoga te pot ajuta sa iti ameliorezi simptomele anxietatii si sa iti mentii echilbrul interior. 
• Practica cateva minute pe zi meditatia sau tehnica de respiratie 4-7-8 in care inspiri timp de 4 secunde pe nas, mentii respiratia in plamani timp de 7 secunde si apoi expiri pe gura timp de 8 secunde. Aceasta tehnica amelioreaza anxietatea, ajuta la instalarea unui somn odihnitor si readuce starea de echilibru a sistemului nervos.
• Adoptarea unei alimentatii diversificate si echilibrate, bogata in substante nutritive, este modul prin care organismul isi procura toate resursele de care are nevoie pentru mentinerea sanatatii si buna functionare a sistemului nervos.  

O alimentatie sanatoasa asigura necesarul zilnic de proteine, vitamine si minerale de care organismul are nevoie pentru a-si mentine sanatatea fizica, precum si buna functionare a sistemului nervos. Afla in continuare care sunt cei mai benefici nutrienti care te ajuta sa fii mai relaxat si optimist!

• Magneziu

Magneziu este un mineral esential care ajuta la reglarea echilibrului psihic, fiind recomandat in caz de stres, anxietate, oboseala, nivel energetic scazut sau tulburari de somn. Absorbtia magneziului in organism este ingreunata de consumul alimentelor bogate in grasimi saturate nesanatoase sau consum de alcool, de aceea este important sa ai in vedere adoptarea unui stil de viata alimentar sanatos.

Printre alimentele bogate in magneziu se afla:

• Legume cu frunze verzi
• Nuci si seminte
• Peste gras
• Branza tofu
• Avocado
• Banana
• Ciocolata neagra

Chiar daca beneficiile pe care magneziul le aduce in organismul uman sunt multiple, trebuie stiut faptul ca excesul de magneziu poate duce la aparitia efectelor adverse precum insuficienta renala, nefroza sau pielonefrita. Inainte de inceperea administrarii unui tratament pe baza de magneziu, se recomanda efectuarea analizelor de sange pentru a masura nivelul acestuia in organism.

• Vitamina C

Vitamina C este un antioxidant natural care participa activ la sinteza noradrenalinei si serotoninei in organism, substante care ofera o stare de bine si de bunastare psihica. Pe langa efectele sale asupra sanatatii mentale si psihice, vitamina C stimuleaza memoria si capacitatea de concentrare, si ajuta la mentinerea unui somn odihnitor pe parcursul noptii.

• Acizi grasi Omega-3

Acizii grasi Omega-3 ajuta la reglarea hormonilor de stres si au rolul de a proteja sistemul nervos, prevenind alterarea memoriei si instalarea depresiei. Acizii grasi Omega 3 reprezinta o sursa de hrana pentru creier la ajuta la reechilibrarea emotionala, precum si cresterea energiei fizice.