Tulburarea de somatizare: Cauze, simptome si metode de tratament

Efectele stresului si a stilului de viata agitat din societatea moderna actuala pot provoca anumite afectiuni de natura psihica, tulburari afective sau chiar dureri fizice ce nu au o explicatie medicala sau un diagnostic specific.

Tulburarea de somatizare are la baza, in majoritatea cazurilor, un cumul de factori externi care au provocat stres, conflict interior neconstientizat sau stari de alerta care duc la blocarea si reprimarea unor nevoi importante, avand actiune directa asupra echilibrului emotional, fizic si mental.

Afla in continuare ce este tulburarea de somatizare, care sunt cauzele, cum se manifesta, dar si metode de preventie si tratament pentru diminuarea stresului si gestionarea emotiilor.

Ce este tulburarea de somatizare?

Somatizarea este un termen folosit pentru a descrie existenta unor boli fizice care pot avea cauze emotionale, in absenta unei cauze medicale. Emotiile, gandurile si starile interioare pe care le simtim au un impact semnificativ asupra corpului fizic si, in timp, pot cauza afectiuni psihosomatice precum ulcer, diabet, hipertensiune sau psoriazis din cauza emotiilor negative reprimate si a stresului.

Majoritatea pacientilor care prezinta tulburari de somatizare resimt dureri fizice suparatoare sau disfunctii, insa fara un diagnostic medical care sa poata concluziona despre ce boala poate fi vorba. Tulburarea de somatizare poate provoca un nivel de stres emotional ridicat pentru persoana in cauza, lipsa diagnosticului avand un impact negativ asupra vietii cotidiene si a activitatilor zilnice.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru tulburarea de somatizare?

Tulburarea de somatizare nu are o cauza specifica, insa reprezinta un cumul de simptome somatice recurente care nu au o justificare medicala. De regula, se manifesta inainte de varsta de treizeci de ani si se poate agrava pe fondul unor tulburari de personalitate, anxietate sau depresie.

Printre factorii de risc care au fost asociati cu tulburarea de somatizare se afla:

• Predispozitie genetica si biologica in care exista un grad redus de tolerare a durerii fizice
• Unele experiente traumatizante din perioada copilariei sau adolescentei
• Tendinta spre pesimism si anxietate
• Interiorizarea
• Conflicte si stres la locul de munca
• Scaderea constientizarii emotionale care duce la o atentie excesiva asupra problemelor fizice, in detrimentul celor emotionale
• Anumite normale sociale sau culturale care inhiba durerea psihica si emotionala

Atunci cand pacientul nu isi recunoaste propriile temeri si nu isi accepta originea psihica a afectiunii sale, poate dezvolta ganduri negative, anxietate in plan emotional si, in timp, dorinta pentru realizarea activitatilor zilnice scade din cauza energiei mentale pe care o aloca pentru identificarea problemei cu privire la starea de sanatate.

Nutrienti benefici pentru sanatate si stare de bine

Simptomele tulburarii de somatizare

Tulburarea de somatizare prezinta, in majoritatea cazurilor, simptome fizice si emotionale care se pot intinde pe o perioada indelungata de timp, fiind legata de trairile si reactiile resimtite in legatura cu lipsa unui diagnostic clinic.

O persoana cu tulburare de somatizare poate resimti in plan fizic:

• Dureri generale de cap, de spate, abdomen, articulatii, piept, rect sau extremitati
• Probleme gastrointesinale precum greata, varsaturi, diaree sau intoleranta la anumite alimente
• Libidou scazut, disfunctie erectila sau sangerare menstruala excesiva
• Probleme neurologice care duc la pierderea echilibrului, paralizie, retentie de urina, pierderea senzatiei tactile, epilepsie sau amnezie

In plan emotional, persoana cu tulburare de somatizare poate resimti stari de anxietate, depresie si ingrijorare cu privire la o potentiala boala si, in unele cazuri, pacientul se poate izola sau poate deveni introvert din cauza nesigurantei emotionale pe care o resimte cu privire la sanatatea sa.

Intensitatea simptomelor fizice sau emotionale pot varia de la o persoana la alta, de la o forma usoara la severa. Atunci cand simptomele persista mai mult de 6 luni, persoana in cauza poate primi diagnosticul de tulburare de somatizare. Din punct de vedere psihologic, gandurile negative, sentimentele de nesiguranta si comportamentele asociate pot afecta profund viata persoanei si desfasurarea zilnica a activitatilor in mediul social, intim sau profesional.

Metode de tratament pentru tulburarea de somatizare

Pacientii cu tulburare de somatizare necesita investigatii si analize multiple pentru a depista cat mai concludent posibila cauza a simptomelor, avand in vedere ca nu poate fi concluzionata o boala organica.

Unul dintre tratamente este cel medicamentos psihiatric pentru a ameliora simptomele neplacute pe care le resimte pacientul, insa este doar o solutie de moment. Acest tip de tratament nu vindeca starea psihica a pacientului, iar simptomele revin ulterior dupa intreruperea administrarii.

In majoritatea cazurilor, pacientii cu tulburare de somatizare sunt indrumati spre psihoterapie pentru constientizarea reala a situatiei in care se afla si modificarea modului cum acesta percepe problema. Astfel, el isi accepta emotiile si isi manifesta gandurile. Psihoterapia este o metoda eficienta care necesita implicare si motivatie din partea pacientului.

In efectuarea analizelor si a diagnosticarii terapeutice, medicii iau in considerare mai multi factori printre care factori ereditari, bolile copilariei, daca pacientul a avut sau nu traumatisme fizice sau emotionale ori abuzuri fizice in cadrul relatiilor intime.

Suplimente naturale pentru relaxarea sistemului nervos

Poate fi prevenita tulburarea de somatizare?

Pentru a preveni aparitia tulburarii de somatizare, este importanta constientizarea si identificarea nevoilor, dorintelor si emotiilor pentru a evita somatizarea acestora in plan fizic. Un nivel de stres ridicat poate influenta modul in care o persoana isi gestioneaza emotiile, de aceea, primul pas pentru prevenirea tulburarii de somatizare este reducerea nivelului de stres care poate duce la scaderea imunitatii.

Planul de diminuare a stresului poate include adoptarea tehnicilor de relaxare precum meditatie, yoga, mersul de jos, drumetiile in natura sau gradinaritul. Aceste practici ajuta corpul sa secrete dopamina, un hormon responsabil pentru bunastarea psihica.

De asemenea, alimentatia este un alt aspect important prin care organismul isi procura toti nutrientii de care are nevoie pentru buna functionare fizica si mentala.

Iata cateva dintre cele mai benefice remedii care ajuta la ameliorarea si gestionarea stresului:

• Valeriana

Valeriana este o planta medicinala utilizata pentru proprietatile sale calmante, sedative si realaxante asupra sistemului nervos. Ajuta la reducerea starilor de anxietate, calmeaza emotiile in situatiile stresante si favorizeaza instalarea unui somn odihnitor.

• Triptofan

Triptofanul este un aminoacid esential pentru creier, cunoscut si sub numele de “aminoacidul fericirii”. Acesta contribuie la functionarea optima a sistemului nervos, amelioreaza starile depresive, combate depresia si induce o stare de relaxare si siguranta de sine.

• Magneziu

Magneziul este un mineral esential pentru sanatatea organismului cu rol important pentru buna functionare a sistemului muscular, nervos si cardiac. Ajuta la inlaturarea starilor de oboseala si extenuare, combate starile de anxietate si imbunatateste nivelul de toleranta gastrointestinala.

• Laptisor de Matca

Laptisorul de matca ajuta la cresterea productiei de anticorpi si celule albe din organism, avand proprietati terapeutice care intaresc sistemul imunitar in lupta cu virusii si bacteriile care pot provoca boli.