Totul Despre Cuperoză: Suplimente, Remedii și Tratamente

Tenul roșiatic, în special la nivelul obrajilor și nasului, poate indica o afecțiune cunoscută sub numele de cuperoză. Află ce reprezintă această problemă inestetică, care sunt cauzele și cum poate fi ținută sub control.

Cuperoza este o afecțiune a vaselor mici de sânge de la nivelul pielii, ce se manifestă prin dilatarea lor, în special în zona nasului și obrajilor. Această dilatare nu este de natură inflamatorie, ci apare ca urmare a unui defect de motricitate al vaselor de sânge, fiind considerată mai mult un defect cosmetic, decât o afecțiune în sine. Cuperoza poate fi o problemă de sine stătătoare, dar și un stadiu incipient al rozaceei sau un simptom al unei afecțiuni hepatice.

Principalul simptom al pielii cuperozice constă în prezența capilarelor dilatate la nivelul obrajilor, nasului și bărbiei. Vasele dilatate sunt dispuse în așa fel încât creează un aspect de rețea (pânză de păianjen). Pe lângă aceste vase de sânge vizibile, persoanele cu pielea cuperozică pot avea și pete roșii pe față, precum și pielea uscată, lipsită de elasticitate.

Clinic, cuperoza apare treptat, incluzând trei stadii de evoluție:

În stadiul 1, roșeața pielii apare dar dispare temporar, întrucât vasele de sânge încă au capacitatea de a se contracta.

În stadiul al 2-lea apare adesea aspectul de rețea (pânza de păianjen) deoarece capacitatea de contractare a vaselor de sânge a fost afectată, ceea ce înseamnă că roșeața pielii nu mai dispare.

În stadiul al 3-lea are loc afectarea tegumentelor, ca urmare a motricității defectuoase a vaselor de sânge și, implict, a furnizării insuficiente de substanțe nutritive la nivelul pielii din zona feței.

Află care sunt cele mai frecvente cauze care declanșează apariția cuperozei.

Tipul de piele. Pielea sensibilă și uscată poate fi adesea afectată de cuperoză, însă există și situații în care această problemă poate apărea în cazul unei persoane cu ten gras.

Factorii ereditari. Dacă unul dintre părinți suferă de cuperoză, există un risc mai mare ca și copilul la viața adultă să se confrunte cu această problemă.

Diferențele de temperaturi. Expunerea la temperaturi scăzute și, ulterior, la temperaturi mult prea ridicate poate avea un efect negativ asupra țesuturilor corpului. Chiar și o singură expunere la temperaturi extreme poate declanșa cuperoza.

Fumatul. Tutunul are un efect negativ asupra sistemului cardiovascular, afectând vasele capilare de la nivelul feței.

Stresul. Situațiile stresante repetitive pot duce la apariția cuperozei, întrucât emoțiile puternice intensifică fluxul sangvin ducând la distrugerea pereților capilari.

Anumite afecțiuni. Cuperoza poate fi asociată mai multor afecțiuni, precum bolile hepatice, hipertensiunea și afecțiunile gastrointestinale.

Expunerea prelungită la razele UV. Persoanele care se expun timp îndelungat la soare, dar și la solar, pot dezvolta cuperoză, întrucât razele ultraviolete afectează pereții vasculari de la suprafața tegumentelor.

Îngrijirea incorectă a tenului. Procedurile cosmetice agresive pot duce la sensibilizarea pielii și la uscarea acesteia, afectând astfel rețeaua vasculară de la nivelul feței.

Anumite alimente. Alimentele picante, ciocolata sau cafeaua pot cauza și agrava apariția cuperozei, la fel și alcoolul, mai ales dacă există o predispoziție genetică.

Pe lângă cauzele principale care pot duce la apariția cuperozei, există și câțiva factori de risc care cresc riscul de a te confrunta cu această problemă inestetică:

• Sexul – cuperoza apare mai des în rândul femeilor decât al bărbaților.
• Vârsta – persoanele cu vârste cuprinse între 30-50 de ani au un risc mai are de a se confrunta cu această problem.
• Tipul de piele – persoanele care au pielea mai deschisă la culoare sau mai sensibilă pot ajunge mai ușor să sufere de cuperoză.
• Menopauza- este un alt factor de risc care poate duce la apariția cuperozei.

Există mai multe tipuri de cuperoză, după cum urmează:

• Cuperoza papulopustuloasă este forma cea mai frecventă, caracterizată de zone roșii însoțite de papule roșiatice, putând asocia chiar și pustule (leziuni care conțin lichid). Pot apărea și alte simptome, precum usturimi, umflături și exces de sebum.
• Cuperoza eritemato-telangiectatică se manifestă prin apariția zonelor roșii însoțite de vene capilare dilatate sau foarte vizibile. Pielea din această zona este sensibilă la atingere, fiind adesea însoțită de senzația de arsură.
• Cuperoza fimatoasă se manifestă prin apariția zonelor roșii însoțite de nodozități sau neregularități care pot apărea în zona nasului, bărbiei, frunții, urechilor sau pleoapelor. Această formă de cuperoză este mai severă.
• Cuperoza oculară poate apărea în asociere cu cea de la nivelul feței sau ca atare și se manifestă prin inflamarea pleoapelor (blefarită), iritarea și înroșirea ochilor și apariția telengiectaziilor interpalpebrale.
• Cuperoza granulomatoasă este o formă severă de cuperoză care asociază fenomene inflamatorii locale.

Diagnosticul de cuperoză este stabilit de medicul dermatolog în urma unui consult, inspecția fiind metoda principală de confirmare a patologiei. Totodată, se iau în calcul factorii de risc, posibilele cauze la care a fost expus pacientul și afecțiunile de care suferă restul membrilor familiei. Pot fi realizate și o serie de investigații precum biopsia cutanată sau cultura cutanată, însă acestea sunt folosite doar în cazuri atipice.

În momentul de față, nu există un tratament curativ pentru cuperoză, însă există o serie de măsuri mai mult sau mai puțin medicale care contribuie la ameliorarea afecțiunii, la prevenirea episoadelor acute și, implicit, la îmbunătățirea calității vieții pacientului. O parte dintre aceste măsuri pot fi folosite și ca metode de prevenție în cazul persoanelor care sunt predispuse la cuperoză.

Înainte de a începe tratamentul, este necesar să se stabilească ce a cauzat apariția cuperozei. Dacă apariția acestei probleme a fost cauzată de o afecțiune a organelor interne, este important să fie tratată afecțiunea respectivă. În plus, tratamentul pielii va elimina doar manifestările bolii, dar nu va împiedica apariția altor simptome.

Dacă suferi de cuperoză și nu este într-un stadiu avansat, medicul îți poate recomanda o cremă sau un gel care conține brimonidină (reduce roșeața prin constricția vaselor de sânge), acid azelaic sau metronidazol, acestea din urmă având proprietăți antimicrobiene. Pe lângă tratamentul medical prescris de medicul specialist, pielea feței trebuie îngrijită cu produse dermatocosmetice destinate tenului sensibil care sunt hipoalergenice și nu conțin alcool. În plus, se recomandă utilizarea zilnică a unei creme cu factor de protecție solară pentru a proteja pielea deja roșie și iritată sau care este predispusă la cuperoză.

Anumite alimente pot agrava cuperoza, motiv pentru care este important să limitezi consumul de alimente picante, ciocolată, murături, produse cu drojdie, roșii, ceai, cafea și băuturi alcoolice. De asemenea, este indicat să nu consumi alimente fierbinți și să incluzi în alimentația ta surse bogate în vitamina C și flavonoide. Aceste schimbări în dietă pot fi urmate și în stadiul de prevenție, dacă știi că ai un risc mare de a suferi de cuperoză.

Alte proceduri folosite în combaterea cuperozei sunt mezoterapia (realizarea de microinjecții cu medicamente care întăresc pereții vasculari și îmbunătățesc circulația sângelui), electrocoagularea (cauterizarea vaselor de sânge cu ajutorul unui curent electric de înaltă frecvență), terapia cu ozon (presupune introducerea amestecului de ozon-oxigen în lumenul vascular cu ajutorul unui micro-ac). Dintre aceste terapii, mezoterapia poate fi folosită și ca metode de prevenție pentru persoanele predispuse la cuperoză.

Această procedură non-invaviză utilizează căldura dată de fasciculele de lumină pentru a micșora vasele de sânge dilatate. Majoritatea persoanelor obțin o reducere a vizibilității vaselor de sânge cu până la 75%, după cel mult trei tratamente. Rezultatele obținute pot persista între 3 și 5 ani. Efectele adverse ale acestei terapii sunt minime și includ apariția temporară a roșeții, posibile vânătăi și decolorarea pielii.

Există câteva remedii naturale care ajută la ameliorarea cuperozei și pot fi folosite în stadii incipiente sau în combinație cu tratamentele clasice.

 Mușețelul: Aplicat local, mușețelul poate calma iritațiile și roșeața. Poți folosi comprese înmuiate în ceai de mușețel pentru a calma zonele roșii și sensibile. Poate fi folosit și uleiul de mușețel diluat în ulei de măsline sau ulei de cocos.

Mierea de kanuka: Mierea are proprietăți antiinflamatorii care pot ajuta la gestionarea simptomelor cuperozei atunci când este aplicată local. În cadrul unui studiu realizat în 2015 de către cercetătorii din Noua Zeelandă s-a analizat efectele mierii de kanuka asupra cuperozei. Oamenii de știință au descoperit că, după 8 săptămâni de utilizare topică a mierii de kanuka, aproximativ o treime dintre persoanele tratate au avut îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic, comparativ cu o șesime dintre persoanele cărora li s-a administrat un placebo.

Aloe vera: Gelul obținut din frunza interioară a plantei de aloe vera are proprietăți emoliente și hidratante, fiind indicat în cazul unui ten cuperozic. Poți folosi gelul direct de la sursă sau poți utiliza un produs care să conțină gel de aloe vera 100% natural. Înainte de utilizare, testează gelul de aloe vera pe o mică porțiune de piele pentru a verifica dacă apar reacții adverse.

Uleiurile esențiale de lavandă și tea tree: Uleiul de lavandă diluat în ulei vegetal sau adăugat în crema hidratantă de față are efecte benefice pentru piele, fiind indicat în combaterea roșeții tenului. Aceeași recomandare o are și uleiul de tea tree, grație proprietăților sale antiinflamatorii. Și uleiul  de tea tree trebuie diluat în ulei vegetal înainte de a fi aplicat pe piele.

Anumite suplimente alimentare pot fi de folos în combaterea cuperozei. Iată care sunt cele mai eficiente, conform specialiștilor.

Cercetările efectuate de-a lungului timpului indică faptul că apariția cuperozei poate avea legătură cu dezechilibrele de la nivelul intestinului. Într-un studiu la care au participat 50.000 de pacienți danezi se arată că persoanele care sufereau de boală celiacă, boala Crohn, colită ulcerativă sau de o infecție cu Helicobacter pylori aveau și cuperoză. Astfel, probioticele devin esențiale pentru sănătatea tractului gastro-intestinal, cât și în prevenția și ameliorarea cuperozei. Probioticele se găsesc atât în alimente, precum iaurt, chefir și alte alimente fermentate care conțin bacterii “bune” pentru intestin, cât și sub formă de suplimente alimentare.

Acești acizi grași polinesaturați includ acidul eicosapentaenoic (EPA), acidul docosahexaenoic (DHA) și acidul alfa-linolenic (ALA). Deoarece EPA și DHA sunt substraturi pentru prostaglandinele antiinflamatorii care inhibă căile proinflamatorii, acești acizi au fost studiați în mai multe boli. Sunt disponibile cercetări limitate pentru utilizarea lor în cuperoză, deși în cadrul unui studiu clinic, realizat de cercetătorii americani, s-a constat o îmbunătățire semnificativă la subiecții cu simptome de ochii uscați, dintre care unii aveau și cuperoză. Pacienților li s-a administrat 325 mg de EPA și 175 mg de DHA de două ori pe zi timp de trei luni.

Dintre vitamine, cele mai importante pentru combaterea cuperozei sunt vitamina K, care reduce permeabilitatea peretelui vascular și îi mărește rezistența, și vitamina C, care stimulează formarea de colagen nou, întărește peretele vascular și are proprietăți vasoconstrictoare. Găsești vitamina C ca atare, dar și în combinație cu alte substanțe nutritive, precum vitamina D și zinc.

Zincul este fundamental pentru dezvoltarea sistemului imunitar înnăscut și acționează ca o moleculă antioxidantă și antiinflamatoare. Un studiu privind suplimentarea cu zinc în cuperoză arată rezultate promițătoare. În cadrul cercetării realizate de oamenii de știință din cadrul Departamentului de Dermatologie al Universității Baghdad din Irak s-a obținut diminuarea semnificativă a simptomelor date de cuperoză după trei luni de administrare a 100 mg de sulfat de zinc de trei ori pe zi.

În cazul în care identifici unul sau mai multe dintre simptomele cuperozei, fă-ți o programare la medicul specialist pentru o diagnosticare corectă. Dacă se confirmă diagnosticul de cuperoză, ai la îndemână o serie de suplimente, remedii și tratamente care, utilizate împreună, ajută la combaterea acestei probleme inestetice.

https://mokvd.by/en/information-for-patients/articles/421-couperosis.html

https://stackedskincare.com/blogs/blog/what-is-couperose

https://www.healthline.com/health/couperose

https://www.topdoctors.co.uk/medical-dictionary/couperosis#What%20is

https://www.dermascope.com/skin-id/11938-can-you-spot-the-difference-couperose-versus-rosacea

https://www.aad.org/public/diseases/rosacea/treatment/lasers-lights

http://www.dermatologie-cluj.ro/cuperoza-rozacee

https://stackedskincare.com/blogs/blog/what-is-couperose

https://bmjopen.bmj.com/content/5/6/e007651

https://www.healthline.com/health/rosacea-natural-treatments#lifestyle-changes

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5718124/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16531187/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16863527/